Despre carte

642 de exerciții de scriere creativă e un obiect simpatic, orice s-ar zice. Și, dacă ești elev sau profesor, exercițiile sunt inspiratoare. Uneori, inspirația nu vine de la sine, se ascunde. Dar ea poate fi descoperită, provocată. Mă gândesc că mi-ar fi plăcut să dau de-așa carte, copil fiind. Seamănă ce-i în ea cu jocul numit mima. Primești, la mimă, un cuvânt și trebuie să imaginezi mișcări și mutre de tot felul și-o întreagă coregrafie a mâinilor ca să-i faci pe ceilalți să ghicească despre ce e vorba. Primești, aici, o idee, faci mima pe hârtie, ca să ghicească ceilalți despre ce e vorba, de fapt, dincolo de ce se vede la prima vedere.

642 de provocări ca să imaginezi, să aranjezi în fel și chip lucrurile din mintea ta, din imaginarul tău nesfârșit (de care nici nu știi!). Dintre ele, mi s-ar potrivi, să zicem:
Ai dat de capătul curcubeului…
O pasăre te tot urmărește de o săptămână. Oare de ce? Pentru cine lucrează? .
Te uiți la un film vechi și îți dai seama că este despre tine.
Dar cel mai mult îmi place aceea care începe cu Fă-te ocean și scrie: ce fel de ocean ești? . Auzi cum sună! Fă-te ocean!

Fă-te ce vrei, fă-te tu însuți și scrie, scrie despre tine și despre lume! Asta nu e temă pentru acasă! În casa ta, tema ta e viața ta! În general, orice ai face, că scrii sau nu, acasă la tine sau în casa care e lumea în care te-ai născut, tema ta e viața ta! Ar fi frumos să-ți iasă… interesant!

Simona Popescu