Lucrarea Biserica şi masoneria, de Fabian Anton, este o premieră absolută în abordarea unei teme considerate tabu până la această oră. Sub forma unui `mic dicţionar`, autorul repertoriază circa 100 de slujitori ai cultelor religioase care au făcut parte din francmasoneria română. Este vorba de arhierei însemnaţi, între care : primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, patriarhul Nicodim Munteanul, mitropoliţii Dionisie Lupu, Gheuca Leon, Irineu Mihălcescu şi Visarioan, mitropolit al Bucovinei, apoi al Transnistriei, sfârşind în exil la Paris. Mai sunt atestaţi mulţi episcopi şi arhimandriţi, profesori şi doctori în teologie, între care Gala Galaction şi Andrei Şaguna. Cartea este axată în principal pe Biserica Ortodoxa Română şi pe cea Armeană. Pe un loc secund, ca pentru `reprezentare` sunt atestaţi şi ierarhi sau teologi din alte confesiuni, catolici, protestanţi, evanghelişti. În final, este inclus un studiu asupra francmasoneriei, cu punctul de vedere al Sfântului Sinod, document din 1937, ales astfel pentru girul de vechime şi prestanţă.(Vasile Andru)
Lucrarea Biserica şi masoneria, de Fabian Anton, este o premieră absolută în abordarea unei teme considerate tabu până la această oră. Sub forma unui `mic dicţionar`, autorul repertoriază circa 100 de slujitori ai cultelor religioase care au făcut parte din francmasoneria română. Este vorba de arhierei însemnaţi, între care : primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, patriarhul Nicodim Munteanul, mitropoliţii Dionisie Lupu, Gheuca Leon, Irineu Mihălcescu şi Visarioan, mitropolit al Bucovinei, apoi al Transnistriei, sfârşind în exil la Paris. Mai sunt atestaţi mulţi episcopi şi arhimandriţi, profesori şi doctori în teologie, între care Gala Galaction şi Andrei Şaguna. Cartea este axată în principal pe Biserica Ortodoxa Română şi pe cea Armeană. Pe un loc secund, ca pentru `reprezentare` sunt atestaţi şi ierarhi sau teologi din alte confesiuni, catolici, protestanţi, evanghelişti. În final, este inclus un studiu asupra francmasoneriei, cu punctul de vedere al Sfântului Sinod, document din 1937, ales astfel pentru girul de vechime şi prestanţă.(Vasile Andru)