0
0
Cele mai multe dintre povestirile lui Katherine Mansfield, scriitoarea de origine neozeelandeza care a debutat la inceputul secolului al XX-lea, surprind comportamentul uman in situatii obisnuite, banale, adesea cinic-pesimiste, redand stari emotionale evazive, cu delicatete si cu forta. Uneori, gesturile aparent marunte spun adesea mai mult despre noi insine decat declaratiile, reactiile explicite, sentimentele afisate. Astfel, un mic fapt banal si cinic, observat ca printr-o lentila amplificatoare, al ezitarii de a salva o musca din calimara cu cerneala, vorbeste indirect despre drama cumplita a tatalui incapabil sa accepte moartea singurului fiu.
Cele mai multe dintre povestirile lui Katherine Mansfield, scriitoarea de origine neozeelandeza care a debutat la inceputul secolului al XX-lea, surprind comportamentul uman in situatii obisnuite, banale, adesea cinic-pesimiste, redand stari emotionale evazive, cu delicatete si cu forta. Uneori, gesturile aparent marunte spun adesea mai mult despre noi insine decat declaratiile, reactiile explicite, sentimentele afisate. Astfel, un mic fapt banal si cinic, observat ca printr-o lentila amplificatoare, al ezitarii de a salva o musca din calimara cu cerneala, vorbeste indirect despre drama cumplita a tatalui incapabil sa accepte moartea singurului fiu.
