Sunt multe poeme citabile integral în acest volum, în care memoria afectivă se hrănește din experiențe senzoriale, din ipostaze ale sinelui, risipite de-a lungul anilor, din frânturi de viață imaginată și dintr-un sentiment copleșitor al singurătății. Viața numărul 2 pentru pian și orchestră e o carte vie, în care pulsează ritmic sunete și tăceri, cuvinte și necuvinte, clipe de viață trăită „la cea mai înaltă ficțiune“, ca în poezia lui Florin Iaru, și imagini fulgurante ale unui dincolo de aici și acum, rememorat, imaginat, scris de „o mână nevăzută“, care „se-apropie și rescrie“.

Carmen Mușat

Cântecul acesta a stat

înfundat într-un gol,

într-un hol al corpului meu

până acum.

El are forma unei aripi

înghesuite.

Am o singură aripă albă

cu care tot mi-am luat zborul,

asemenea păsărilor de curte,

razant cu pământul.

Aripa pereche e poate peste

garduri, peste moarte.

Tu, cititorule, prietenul meu

de departe,

Take this song and make it better.

OANA CHELARU

Oana Chelaru (n. 31 ianuarie 1956). Este profesor emerit al Facultății de Litere, Universitatea din București. A debutat cu versuri în revistele Cronica, Ramuri, Amfiteatru (1972-1980) și cu un roman dedicat adolescenței, Cu floarea‑soarelui la butonieră (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1980), scris la 17 ani. Este autoarea mai multor cărți de poetică și stilistică (Nichita Stănescu, Subiectivitatea lirică. Poetica enunțării, București, Univers, 2000; Stereotipie și expresivitate – de la limba vorbită la textul poetic, Editura Universității din București, 2007; Limbaje sectoriale, texte și contexte, Editura Universității din București, 2017) și a numeroase studii și articole publicate în volume colective și reviste de specialitate.

Sunt multe poeme citabile integral în acest volum, în care memoria afectivă se hrănește din experiențe senzoriale, din ipostaze ale sinelui, risipite de-a lungul anilor, din frânturi de viață imaginată și dintr-un sentiment copleșitor al singurătății. Viața numărul 2 pentru pian și orchestră e o carte vie, în care pulsează ritmic sunete și tăceri, cuvinte și necuvinte, clipe de viață trăită „la cea mai înaltă ficțiune“, ca în poezia lui Florin Iaru, și imagini fulgurante ale unui dincolo de aici și acum, rememorat, imaginat, scris de „o mână nevăzută“, care „se-apropie și rescrie“.

Carmen Mușat

Cântecul acesta a stat

înfundat într-un gol,

într-un hol al corpului meu

până acum.

El are forma unei aripi

înghesuite.

Am o singură aripă albă

cu care tot mi-am luat zborul,

asemenea păsărilor de curte,

razant cu pământul.

Aripa pereche e poate peste

garduri, peste moarte.

Tu, cititorule, prietenul meu

de departe,

Take this song and make it better.

OANA CHELARU

Oana Chelaru (n. 31 ianuarie 1956). Este profesor emerit al Facultății de Litere, Universitatea din București. A debutat cu versuri în revistele Cronica, Ramuri, Amfiteatru (1972-1980) și cu un roman dedicat adolescenței, Cu floarea‑soarelui la butonieră (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1980), scris la 17 ani. Este autoarea mai multor cărți de poetică și stilistică (Nichita Stănescu, Subiectivitatea lirică. Poetica enunțării, București, Univers, 2000; Stereotipie și expresivitate – de la limba vorbită la textul poetic, Editura Universității din București, 2007; Limbaje sectoriale, texte și contexte, Editura Universității din București, 2017) și a numeroase studii și articole publicate în volume colective și reviste de specialitate.